Albeşti


Galerie foto

Albeşti (jud. Mureş). Amplasată la 3 km sud de localitate, pe un deal (La Cetate, 400 m) de-a lungul văii Şapartocului, la intrarea în Valea Albeştilor. Cercetări arheologice s-au desfă­şurat în anii 1980, 1985, 1987 şi 1990, în urma cărora s-a dezvelit 60 % din platoul central. Este o fortificaţie preistorică sau dacică reutilizată prin refacerea unui val de pământ. Dispune de o planimetrie ovală, orientată nord-vest-sud-est, cu axele de 90 x 50 m. Un platou central (46 x 12-14 m) era delimitat de un şanţ şi un val exterior, situate cu 7-8 m mai jos, pe pante. Lăţimea maximă a valului era, la nord-vest, de 12 m, în rest doar 6 m (la bază). Şanţul avea lăţimea maximă de 8-9 m şi adâncimea de 8 m la extrema sa sud-estică. În interior a funcţionat un turn patrulater, cu laturile de 6-7 m, construit din bârne suprapuse, poziţionate pe o bază din lespezi de gresie, nelegate cu mortar. Exteriorul pereţilor a fost lipit cu lut, iar în colţul său sud-vestic s-a in­stalat o vatră. La sud-estul platoului a funcţionat o capelă (8-9 x 6,50 m) de lemn, cu absida considerată semicirculară (dar mai plauzibil închisă dreptunghiular) şi probabil cu o mică tribună susţinută de un stâlp central. Spre sud-estul platoului i-a fost contemporană o clădire cu suprafaţa estimată la 30 m˛. Cetatea a fost distrusă de un puternic incendiu. Materialul ceramic des­coperit a fost încadrat în sec. XIII-XIV; i se adaugă patru monede emise în „jurul anu­lui 1270” (nepublicate) şi o lamă de cuţit cu marcă de meşter, care ar putea urca datarea şi în sec. urm.

Anterior anului 1299, un „comite”, Petru de Albeşti, a fost ucis de către secui. Conflictele ar putea fi contextul care să fi provocat construirea cetăţii. Este posibil, fără ca să fie sigur, ca forti­ficaţia să fi aparţinut lui Heinrich cel Mare şi fratelui său Rovouz (= Ticălosul, lb. magh.), urmaşi probabili ai lui Ioan Latinul, ale căror moşii au fost confiscate pentru necredinţă, îna­inte de 1337, de către rege (Gh. Baltag, în Rev. Bistriţei, 8, 1994, p. 75-78, pl. I-VII; Idem, Sighi­şoara, p. 216-223; Idem, Marisia, 27, 2003, p. 170).

 

 

 

 

Transilvania

Hartă