Albeşti
Albeşti (jud. Mureş). Amplasată la 3 km sud de localitate, pe un deal (La Cetate, 400 m) de-a lungul văii Şapartocului, la intrarea în Valea Albeştilor. Cercetări arheologice s-au desfăşurat în anii 1980, 1985, 1987 şi 1990, în urma cărora s-a dezvelit 60 % din platoul central. Este o fortificaţie preistorică sau dacică reutilizată prin refacerea unui val de pământ. Dispune de o planimetrie ovală, orientată nord-vest-sud-est, cu axele de 90 x 50 m. Un platou central (46 x 12-14 m) era delimitat de un şanţ şi un val exterior, situate cu 7-8 m mai jos, pe pante. Lăţimea maximă a valului era, la nord-vest, de 12 m, în rest doar 6 m (la bază). Şanţul avea lăţimea maximă de 8-9 m şi adâncimea de 8 m la extrema sa sud-estică. În interior a funcţionat un turn patrulater, cu laturile de 6-7 m, construit din bârne suprapuse, poziţionate pe o bază din lespezi de gresie, nelegate cu mortar. Exteriorul pereţilor a fost lipit cu lut, iar în colţul său sud-vestic s-a instalat o vatră. La sud-estul platoului a funcţionat o capelă (8-9 x 6,50 m) de lemn, cu absida considerată semicirculară (dar mai plauzibil închisă dreptunghiular) şi probabil cu o mică tribună susţinută de un stâlp central. Spre sud-estul platoului i-a fost contemporană o clădire cu suprafaţa estimată la 30 m˛. Cetatea a fost distrusă de un puternic incendiu. Materialul ceramic descoperit a fost încadrat în sec. XIII-XIV; i se adaugă patru monede emise în „jurul anului 1270” (nepublicate) şi o lamă de cuţit cu marcă de meşter, care ar putea urca datarea şi în sec. urm.
Anterior anului 1299, un „comite”, Petru de Albeşti, a fost ucis de către secui. Conflictele ar putea fi contextul care să fi provocat construirea cetăţii. Este posibil, fără ca să fie sigur, ca fortificaţia să fi aparţinut lui Heinrich cel Mare şi fratelui său Rovouz (= Ticălosul, lb. magh.), urmaşi probabili ai lui Ioan Latinul, ale căror moşii au fost confiscate pentru necredinţă, înainte de 1337, de către rege (Gh. Baltag, în Rev. Bistriţei, 8, 1994, p. 75-78, pl. I-VII; Idem, Sighişoara, p. 216-223; Idem, Marisia, 27, 2003, p. 170).