Bologa


         

         Galerie foto

        

Bologa (Sebesvár, jud. Cluj). Plasată pe o culme nu prea înaltă aflată la stânga râului Secuieu, afluent al Crişului Repede. Turnul-donjon este situat în extrema de sud a cetăţii şi are o formă bitronconică, pornită de la o bază elipsoidală cu Ř de 10,40-10,70 m (gr la bază 2,70 m). Înălţimea conservată este de 13,30 m. Coronamentul a fost sigur modificat în timp, pentru că în forma actuală nu ar fi fost funcţional şi hornurile şemineurilor nu ar fi tras fu­mul. Interiorul a fost divizat în patru nivele. Parterul este complet orb. Un planşeu de 13 bârne delimita etajul I. Acesta avea intrarea situată către nord, la peste 3 m înălţime, cu des­chiderea de 1,33 m lăţime la exterior şi 1,25 m la interior. Din cadrul ei s-a conservat doar o boltă de descărcare şi un orificiu pentru o bârnă de blocare. În grosimea peretelui, spre stânga, în culoarul intrării, pornea o scară cu lăţimea = 0,65 m şi h = 1,95 m. Acest nivel poseda o singură deschidere de fereastră, spre sud-est. Etajul urm., despărţit tot de un plan­şeu de bârne, era dotat cu mai multe deschideri. Scara era continuată tot în grosimea perete­lui, dar printr-o deschidere (l = 1,60 m) aflată spre nord-vest, care avea în acelaşi timp şi ros­tul unei ferestre de tragere. Altă fereastră de tragere pornea de la o nişă mult mai largă, de şedere (l = 2,50 m). Între cele două ferestre se situa şemineul (l = 1,80 m). Ultimul nivel po­seda două ferestre de tragere. Cea dinspre nord era înzestrată cu două mici nişe (la 0,40 m de canatul intern, cu formă semicirculară, cu raza de 0,50 m, îndreptată către vest, şi ca o lărgire a canatului, spre est, cu 0,60 m). Aprox. deasupra şemineului de la nivelul inferior se găsea o altă nişă cu muchie în ax. La o distanţă de circa 40 m, către nord, a fost construit un turn cu bază rectangulară (9,50 x 9,50 m, gr = 3 m), deja cu laturile de nord, est şi vest parţial prăbu­şite la începutul sec. XX. O intrare pare să fi funcţionat aici la nivelul parterului (cu un canat vizibil către vest). Dispoziţia planimetrică îi dă dreptul de a fi catalogat, nu neapărat drept un al doilea donjon, ci mai mult ca turn de poartă. Curtinele au fost serios modificate, împreună cu întregul spaţiu intern al cetăţii.

Menţionată documentar în anul 1319, prilej cu care este ocupată de către rege. Asociată, după mijlocul sec. al XIV-lea, demnităţii de comite al Clujului. În anul 1399 este trecută, pentru un interval de timp destul de scurt, în stăpânirea sau administrarea lui Mircea cel Bătrân (Adrian A. Rusu, Cetatea Bologa, p. 403-420; Engel P., Archontológia. I, p. 408). V. şi Derguech.

Transilvania

Hartă