GLASUL CASTELANILOR

 

 

 

 


Reprezentări artistice de fortificații.

Repertoriu contemporan

 


 

 

 

 

Gârbova – cetatea din pădure. Cercetări arheologice

 

Șantierul arheologic nu a fost finanțat. Am beneficiat de ajutorul a doi voluntari, pensionarii Gheorghe Crăciun și Werner Fink din Sibiu. Mulțumesc Primăriei comunei Gârbova pentru găzduire și ajutor la acoperirea secțiunilor arheologice.

Petre Munteanu-Beșliu


 

 

Fortificațiile orașului Brașov în lumina documentelor săsești din perioada 1438-1479

           

Nu a trecut decât puțin timp de când o lucrare de magister, susținută la Viena, se ocupa de istoria orașului Brașov dintr-o perioadă bine circumscrisă a celei de-a doua jumătăți a secolului ...

Mirela Strătulescu

 

 


Pomezeu (jud. Bihor)

 

Situată în partea central-sud-estică a Bihorului, la limita de est a localității cu același nume, cetatea Pomezeu a fost un „conac” nobiliar (curte) fortificat, fiind socotit, alături de Sâniob și Piatra Șoimilor [Șinteu],  un fel de cetate secundară ori de sprijin a...

Maria Roșu


 

Teliu (Cruceburg, jud. Brașov)

 

Amplasată în estul localității, la confluența dintre pâra­iele cetății și al Nyen-ului. Primul pârâu despărțea două culmi pe care se vedeau două fortificații. Cea mai mare se situa la est, cu dispunere axială nord-vest – sud-est. În nord și nord-est a fost apărată de două șanțuri și un val...


 

 

Despre fortificațiile dealului Bobâlnei

 

La finele lunii iunie 1437, răsculații, mici nobili și țărani, maghiari și români, influențați de idei husite, au purtat o bătălie cu trupele voievodului Transilvaniei, Ladislau Lépes.

Gelu Munteanu

 


 

O modestă fortificație medievală în hotarul satului Pianul de Sus (județul Alba)

 

După cercetarea arheologică a cetăților medievale de la limita munților din județul Sibiu, interesul studierii fortificațiilor de frontieră din partea central-sudică a Transilvaniei s-a îndreptat spre drumul de plai al Sebeșului

Petre Beșliu Munteanu

 


 

 

Despre „nașterea” unui doctor în castelologie, la Universitatea din Oradea

 

Domnul Sorin Gabriel Ionescu este un distins profesor la Colegiul Național Bănățean din Timișoara. Apreciat de elevii săi și, cam atât. Destul pentru un dascăl dedicat, care știe cât poate și până unde îl țin puterile. Dar, Sorin Gabriel Ionescu nu s-a mulțumit doar cu atât. Probabil gândind că un doctorat îi aduce mai ușor gradul...

 

 


 

 

Indirect despre o cetate/cetățile medievale de la Brâncovenești (jud. Mureș)

 

Este de natura evidenței că orice pagină de istorie medievală ai dori să scrii, rescrii sau să corijezi, mai devreme ori mai târziu, te lovești de cetățile teritoriului. Ne-am obișnuit însă să le tratăm însă cu o superficialitate „exemplară”, ca și când ar fi egale cu un sat cu cinci case de iobagi ori despre un semn de hotar, care are doar...

Adrian Andrei Rusu

 

 


 

 

Cetatea de dinaintea cetății Bran. O poveste a poveștilor

 

Cetatea de la Bran, devenită castel, este un obiect de poveste. Este greu de spus dacă alura lui, impresionantă în peisajul din jur, stârnește imaginația plină de romantism a oamenilor sau pur și simplu aceștia doresc să viseze și nu așteaptă decât un pretext....

Bogdan-Florin Popovici

 

 


 

Câteva observații privind fortificația bisericii evanghelice din Sebeș

 

În anul 2006, ca urmare a reparației unui gard din zona de nord a incintei bisericii evanghelice, a fost realizată o săpătură de salvare care a surprins o parte din zidul de incintă al bisericii, în zona capelei Sf. Iacob. Rezultatele cercetării arheologice din anul 2006, deși modeste, au dus la reconsiderarea unor teorii mai vechi sau mai noi referitoare la datarea și configurația fortificației bisericii evanghelice din Sebeș.

 

Cristian Ioan Popa – Ovidiu Ghenescu

 


 

 

Cetățile Banatului distruse de către turci la mijlocul secolului al XVI-lea. Un repertoriu habsburgic contemporan

 

Cu foarte puțin timp în urmă, un volum omagial, dedicat profesorului universitar István Feld a fost publicat la Budapesta. Cum titularul catedrei de arheologie medievală de la Eötvös Loránd este nu numai un castelolog de renume, dar chiar șeful asociației castelologilor maghiari, nu trebuie să mire pe cineva dacă sumarul volumului este plin de studii despre cetăți!

Albert Mártonfalvi

 


 

 

 

 

Informații despre două cetăți medievale maramureșene

 

De ceva vreme, folosind din plin șansele de finanțare ale unor programe transfrontaliere, colegii medieviști maghiari, din comitatul Szabolcs-Szatmár-Bereg, au împlinit o serie de cercetări care se reflectă din plin și asupra unei părți din actualul teritoriu al României. Majoritatea acestor realizări, care privesc Evul Mediu, au fost semnalate.

 

Adrian Andrei Rusu

 


 

Românii și cetățile medievale din secolele XIII-XIV

 

Problematica pe care o avem în vedere s-a născut încă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin Johann Christian Engel. Reacția românească s-a înregistrat prin Petru Maior. La mijlocul secolului al XIX-lea au fost puse și bazele argumentelor istoriografiei maghiare care îi vor asocia constant pe români cu cetățile. În linii mari, faptul s-ar fi datorat urmării unei politici de colonizare...

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

„Fastidioase considerații” despre castre, cetăți și slujitorii lor

 

 

În literatura istorică generalizantă și de uz mai larg și-a făcut simțită prezența un nou volum semnat de către Ioan Aurel Pop[1]. Este o altă luptă a domniei sale cu „intelectualii de elit㔠(ghilimele îi aparțin), care au făcut și dres „cu scopul bine definit de a frânge orice sentiment de mândrie națională și de încredere în destinul propriei comunități”...

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

Castelarea Transilvaniei în secolul al XV-lea - performanțele de cercetare actuale

 

În draconicul interval alocat unei comunicări făcută într-un maraton de mult și ocazional fortificat, mi-am propus a vă reține atenția prin câteva pagini preliminare care privesc cetățile Transilvaniei secolului al XV-lea, socotind că o abordare pentru o perioadă mai veche am înfăptuit-o, cu sau fără asimilarea ei de specialitate.

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

Câteva informații despre cetăți ardelene la Benkő József

 

Tipărită inițial la 1778, lucrarea cărturarului iluminist Benkő József (1740-1812), a fost reeditată relativ recent. Ea conține câteva informații despre cetățile Transilvaniei care, pe câte eu o știu, nu au fost valorificate. Aici redau, foarte pe scurt, ceea ce am crezut că merită a fi rezumat.

Zápki Margot

 


 

 

 

Cetatea Oradea până în secolul al XVI-lea

 

Cercetarea arheologică întreprinsă la cetate a acoperit mai întâi un segment relativ scurt al vechiului perimetrului, aflat în dreptul vechiului palat episcopal (sud–sud-est). După un ritm relativ constant de cercetare sistematică, derulată între anii 1990-2002, a urmat o altă abordare, pentru informarea de proiectare, care s-a datat în anul 2007. În anul din urmă s-au făcut doar sondaje care...

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

Cetatea Suceava. Reluări de interpretări și „legende”, analize noi (1-2)

 

1. Primele cetăți de la Suceava – orașul îndoielnic. Cu câtva timp în urmă, am avut prilejul de a publica câteva pagini privitoare la geneza cetăților medievale din România. Intenția mea nu a ocolit nici Moldova.

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

Descrierea cetății Făgărașului în două manuscrise din secolul al XVIII-lea

 

În patrimoniul Arhivelor Statului din Cluj-Napoca se păstrează un bogat fond de conscripții urbariale. O parte din acestea cuprind materiale cu referință la Țara Făgărașului, unitate administrativă bine definită pe eșichierul economic și politic al Transilvaniei medievale.

Nicolae Sabău

 


 

 

Considerații privind datarea cetății de la Laz (com. Săsciori, jud. Alba)

 

La sud-est de satul Laz (com. Săsciori, jud. Alba), pe partea dreaptă a văii Sebeșului, se află o cetate de formă elipsoidală, fără ziduri de piatră, înconjurată de un șanț cu val exterior, ale cărei rosturi sunt încă departe de a fi elucidate.

Ovidiu Ghenescu

 


 

 

Fortificațiile medievale de la Tălmăcel și Avrig-Racovița (jud. Sibiu)

 

Cu toate dificultățile de finanțare, în ultimi ani am identificat și cercetat în județul Sibiu o fortificație medievală în vatra satului Tălmăcel și o alta în hotarul localităților Avrig și Racovița, fortificații aflate în legătură cu sistemul defensiv sud-transilvănean din Evul Mediu. Relațiile fortificațiilor cu mediul geografic și comunitățile umane din zonă sunt esențiale pentru dezvoltarea analizei istorice. 

Petre Beșliu Munteanu

 

 


 

 

1211-2011. Cetățile cavalerilor teutoni în Transilvania

 

 

Pentru istoria primei jumătăți a secolului al XIII-lea transilvan probabil că nu există un subiect politic mai disputat decât cel al prezenței teutone în Țara Bârsei. În același timp, fenomen de istorie universală, el a inspirat o mulțime de mânuitori de pene străduitoare, printre altele, să dezlege și taina fortificațiilor care au însoțit și susținut scurtul periplu al cavalerilor germani la fruntariile sud-estice ale regatului maghiar.

Adrian Andrei Rusu

 

 


 

 

 

Micro-rețeaua rutieră a cetății Râșnovului (județul Brașov)

 

Căile de comunicație medievale și premoderne ale Transilvaniei, reprezintă o tematică de cercetare, ținând de domeniul geografiei istorice și arheologiei peisajului, deloc spectaculoasă și dificil de abordat doar din perspectiva anumitor categorii de surse existente, cum a fost cel mai adesea...

Oana Toda

 


 

 

 

Fragmente de oale, căni și cărămizi din cetatea de la Sibiel (județul Sibiu)

 

În anul 1888 au fost inventariate în registrele Muzeului Brukenthal cu numerele 13.806-13.809 fragmente de vase din ceramică, de cărămizi, un fragment de tencuială și 30 de obiecte din fier provenind de la cetatea de la Sibiel. Numele donatorului era H. Müller. Aceeași persoană semna în 1889 cu inițialele H. M. două notițe despre cetatea de la Sibiel și comoara din cetatea de acolo...

Petre Beșliu Munteanu

 

 


 

 

Câteva observații cu privire la poziția și rolul fortificațiilor de la Slon, județul Prahova

 

În literatura de specialitate problema existenței sau nu a unor centre de putere în mileniul I p. Chr. la Dunărea de Jos a cunoscut abordări foarte diferite în funcție de o multitudine de factori externi mediului științific sau a unor percepții subiective legate de stadiul cunoașterii și de apartenența la o anumit㠄școal㔠arheologică sau istorică....

 

Bogdan Ciupercă

 

 


 

 

Terdik Szilveszter,  Construcțiile lui Károlyi Sándor în cetatea Ardudului (în limba maghiară; publicat cu acordul autorului; format pdf)

 

 


 

 

Scurte opinii pentru revitalizarea cetății de la Bologa (jud. Cluj)

 

Satul Bologa din județul Cluj este situat la poalele nord-estice ale Munților Bihorului. Deja analiza toponimului maghiar – Sebesvár – ne dezvăluie existența unei cetăți (vár), care se afla în apropierea râului Crișul Repede (Sebes Kőrös). De fapt, cetatea Bologa se înalță pe un deal la stânga râului...

 

Eke Zsusanna 

 

 


 

 

Piese arheologice întâmplătoare, din cetatea Bran

 

Prin invitația amabilă a domnului Berndt Wagner, am vizitat colecția muzeală a bisericii evanghelice din Hălchiu (jud. Brașov). Printre exponatele adunate acolo mi-a atras atenția un grup de trei piese...

 

Adrian Andrei Rusu

 

 


 

 

Cetățile Transilvaniei pe harta lui Honterus (Basel, 1532)

 

Este lucru cunoscut că nu suntem răsfățați cu imaginile vechi care să înfățișeze cetățile din teritoriile noastre. Tot ceea ce s-a putut grupa prin eforturile celor de la site-ul cetăților sunt de fapt imagini de cetăți ideale. Altfel spus, ele pot fi cetăți de oriunde și din vremuri destul de imprecise. Sunt mai ales „cetăți-decoruri”.

Gelu Munteanu

 

 


 

 

 

Observații pe marginea complexului ecleziastic de la Hunedoara - Castelul Corvinilor

 

Lucrările de restaurare ce se desfășoară în Castelul Corvinilor din Hunedoara au determinat executarea unor săpături arheologice preventive și în incinta complexului religios, unul dintre scopurile declarative ale proiectului fiind acela de refuncționalizare a acestuia. În cazul de față ne vom referi doar la ansamblul religios, plasat în partea de nord-est a castelului, ansamblu compus din...

Cristian C. Roman, Sorin Tincu

 

 


 

 

Turnul-bucătărie de la Racoș (jud. Brașov)

 

Ca o componentă arhitectonică anume din întregul unei cetăți, bucătăria s-a detașat tardiv. La începuturile lor, cetățile au dispus de încăperi modeste, situate în vecinătatea ori la interiorul palatelor. Abia din secolul al XV-lea, se poate recunoaște detașarea bucătăriei.

 

Adrian Andrei Rusu – Liviu Dumitrașcu

 

 


 

 

„Gura de păcur㔠– o suspectă componentă de fortificație

 

De bune decenii, istoriografia castelologică din România utilizează un termen peste care ne aplecăm aici. Pentru demaraj, să alegem un citat, nu tocmai la întâmplare: „Constatăm că încă la unele donjoane din secolele al XIII-lea și al XIV-lea s-a folosit sistemul de flancare verticală cu ajutorul galeriilor

 

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

Despre locul bătăliei de la 9-12 noiembrie 1330

 

Într-o cruciadă care l-a purtat de la Arefu, la Făgăraș spre a-și afla limanul în Studia Varia in honorem Professoris Ștefan Ștefănescu octogenarii, domnul Alexandru Madgearu combate în articolul său Castrum Argyas: Poenari sau Curtea de Argeș?[1] întreaga desfășurare a campaniei oastei...

Sergiu Iosipescu

 


 

 

Identitate și orizonturi de așteptare pentru Cetatea Argeșului

 

Că una dintre primele capitale ale Țării Românești are mari probleme în a fi reconstituită ori doar înțeleasă corect, este un lucru știut. Interesul pentru subiect este redeșteptat periodic, pe măsura în care alți istorici găsesc că treaba este într-adevăr importantă și nu poate fi lăsată cu atât de multe semne de întrebare pe câte există la această oră. Așa s-a petrecut recent cu...

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

Castrum Argyas: Poenari sau Curtea de Argeș ?

 

Prin studiul comparativ al „Cronicii Pictate de la Viena” și al documentelor în care sunt menționați participanți la conflict s-a putut stabili că în cursul campaniei contra lui Basarab I,  oastea regelui Ungariei Carol Robert s-a instalat în fața reședinței voievodului român, fără a o ocupa. Armata fiind înfometată, regele Ungariei a fost nevoit să...

Alexandru Madgearu

 


 

Uși care nu duc nicăieri, console stinghere, spații foarte strâmte. (Amintiri despre igiena din cetăți), Adrian Andrei Rusu

 

Stăpâni de inele, în și pe lângă cetăți.John Ronald Reutel Tolkien în viziuni vechi și noi.Românii și poveștile lor cu cetăți anodine, Richard Preznicevski

 

Valuri romane și nu prea. Noi afirmații despre valurile din Banat, Pavel Ișalnița  

Provincia-cetate Transilvania. În căutarea originii metaforei, Gelu Munteanu

 

Ladislau Kán și cetatea Devei. Afirmarea unei reședințe voievodale, Tudor Sălăgean

 

Ghiulele în ziduri

 

Donjonul medieval de la Timișoara, Kopeczny Zsuzsanna

 

Cum s-au născut bisericile fortificate din Transilvania, Adrian Andrei Rusu

 

Propunerile taberei de castelologie (6 - 19 iulie 2009) pentru cetatea Râșnov

 

Observații despre construcțiile efectuate în cetatea Râșnov între anii 2002 - 2007, Soós Zoltán

 

Impresii pe marginea cetății de la Râșnov, Radu Lupescu

 

Tipologizarea fortificațiilor medievale

 

Despre castelologie, Adrian Andrei Rusu

 

Jocul cu numele cetăților medievale, Adrian Andrei Rusu

 

Cetăți împădurite Adrian Andrei Rusu

 

 

 

 

Programul maximal al „www.cetati.medievistica.ro”

 

 

Atunci când se clădește, o pagină web are diverse motivații anume. Nu suntem dintre cei care ne jucăm doar cu posibilitatea, savurându-ne astfel lipsa plictisului.

 

Ambițiile primare se reflectă în orânduiala expoziționată deja în această pagină. Să repetăm:

1. Dorim să clădim cea mai ambițioasă imagine globală despre cetățile și fortificațiile medievale din România care se poate clădi cu mijloacele netu-ului.

2.  Vrem să stârnim atitudini constante și sănătoase privitoare la acest capitol de patrimoniu, cultură și exploatare economică.

 

Mai departe însă, iată ce va urma:

 

3. Constituirea „Societății de castelologie din România”, ca formă asociativă, reunindu-i pe specialiști din toate domeniile conexe abordării fortificațiilor și hobiști, menită să exprime și să promoveze poziții la adresa subiectului „cetăți medievale”. Pentru acest deziderat, vom elabora curând un mic formular de adeziune. Imediat după, vom construi un grup de dialog pe net, închis la cei aderați, în care vom dezbate pe rând ceea ce ar urma să fie făptuit.

4. Sprijinirea, prin toate formele de care dispunem a oricărei instituții, for public sau privat, pentru constituirea unui independent Muzeu al fortificațiilor medievale din România. La fel, vom acorda sprijin muzeelor de cetăți care există sau doresc să se constituie.

5. Acordarea de sprijin tuturor celor interesați în a-și promova cetățile medievale. Vom face consultanță gratuită și contra cost, publicitate la fel, în funcție de partenerii cu care discutăm. Vom recomanda specialiști de contactat.

6. Elaborarea absentei Enciclopedii a fortificațiilor medievale din România.

 

„Fani ai cetăților medievale, strângeți rândurile și pe ziduri!”

 

 

Colegiul castelanilor