Despre „leagănul” Himfieștilor bănățeni: cetatea Döbrönte (com. Veszprém)

 


 

 

 

            Cu puțin timp în urmă, o tânără cercetătoare maghiară, pe numele ei Renáta Kupovics, ne-a pus la dispoziție o sinteză privind baza de plecare a familiei[1] care, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a făcut politici mari în Banatul românesc, oferind izvoare esențiale care i-au scos din anonimat pe românii de acolo.

Urmând o tradiție istoriografică endogamă, autoarea nu citează nimic din implicațiile familiei Himfi în Banat. Noi o să procedăm însă invers, semnalând lucrarea, pentru a folosi celor care ar dori să afle cam ce nivel de cultură materială era prezentă la ei și ce se poate regăsi și pe acolo unde și-au avut și alte culcușuri.

Cetatea a fost ridicată în intervalul anilor 1367-1374, de către foarte cunoscutul Benedict Himfi. Autoarea presupune, pe bună dreptate, că numele i s-a extras din blazonul acelorași, care reprezenta un cerb. De acolo a devenit „Szarvaskő = „Piatra cerbului”.

Construcțiile sunt relativ simple, oglindind în parte scăpătarea familiei după prima jumătate a secolului al XV-lea. Există un ansamblu mai vechi, care a fost completat, probabil în secolele XVI-XVII, de o centură de fortificații exterioare.

Palatul dreptunghiular, cu două nivele, a fost amplasat cu fațada de sud spre curte. Turnul de poartă, poziționat la est, are forme unghiulare. Imediat lângă, spre sud, o construcție mai amplă are tot un contur pătrat. Este greu de știut care ar fi fost turnul-locuință, datorită ruinelor.

Curtea, aproape pătrată, mai conține o delimitare neregulată către nord-est. Nu s-a regăsit cisterna, dar este de presupus că nu a lipsit.

Între materialele arheologice de acolo, se poate dovedi că Himfieștii au avut acoperișuri cu țigle, ferestre de sticlă, sobe de cahle cu elemente decorative relativ de modeste, dar care nu au apucat să fie publicate.

Este un reper pe care ar trebui să-l aibă în vedere arheologii români pentru a ști cum au trăit același nobili în Banat.  

 

Kacsói Bálint


 

[1] Kupovics Renáta, A döbröntei vár kutatása, în Castrum. Budapest, nr. 9, 2009, p. 31-68.

 

Back