Cetatea Alba Carolina atacată de buldozere și escavatoare

 


 

              

 

            La începutul luni martie 2011, în Cetatea Alba Iulia Carolina au demarat lucrările de reamenajare a căilor de acces. Până în prezent buldozerele, escavatoarele și muncitorii au intervenit pe străzile Mihai Viteazul, Păcii, Andrei Șaguna și Gabriel Bethlen.

            Nu mare a fost mirarea atunci când în apropierea Porții a III-a a fortificației Vauban de sub lama buldozerelor au ieșit la iveală două ziduri ale unei foste barăci romane care a aparținut castrului (fig. 1). Atribuirea este destul de problematică, dacă nu de-a dreptul suspectă, pentru că numitele barăci nu puteau ajunge atât de sus, din punct de vedere stratigrafic, iar prezența lor acolo ar fi stârnit măcar interesul tuturor celor care au trăit la Alba Iulia, după romani. Dacă vor fi fost cândva barăci romane, în mod cert au avut și un alt destin, mai nou. Antreprenorul și arheologi care le-au studiat au considerat că nu sunt de interes major deci nu merită a fi conservate. Prin urmare la câteva săptămâni de la descoperirea lor acestea au fost acoperite cu pământ.

            Pe străzile Păcii, Andrei Șaguna și Gabriel Bethlen s-a intervenit în mod barbar cu buldozerele și escavatoarele distrugând orice speranță de a se putea descoperi ceva, pur și simplu totul a fost ras de pe aceste străzi. Rar în grămezile de pământ și moloz se mai pot observa diferite resturi de artefacte (fig. 2).

            Parcul Custozza a fost în atenția tuturor deoarece era pe punctul să dispară. În proiectul de reamenajare se dorea tăierea aproape a tuturor copacilor și înlocuirea lor cu o piațet㠄medieval㔠pavată. S-a vorbit și despre posibilitatea unor descoperiri romane senzaționale sub acest parc. Mai puțin accent s-a pus pe posibilitatea descoperiri unor vestigii medievale, cu siguranță foarte importante pentru istoria cetăți. În momentul de față s-a decis păstrarea copacilor în parcul Custozza.

            Presa albaiuliană a abundat în știri despre descoperiri romane sau posibile descoperiri tot romane care ar putea fi făcute pe parcursul lucrărilor de reamenajare a cetății. Aproape deloc nu s-a vorbit despre posibilele descoperiri medievale care ar putea aduce noi răspunsuri în istoria tumultoasă a cetăți Alba Carolina. Situația reflectă, din păcate, un nivel de cunoaștere generală foarte unilaterală a istoriei locurilor. Să uiți ce anume a însemnat Alba Iulia în vremurile Evului Mediu și ale Principatului Transilvaniei, este de-a dreptul revoltător. Dar, după decenii în care s-a tăcut adânc la adresa părții „ungurești” a istoriei cetății și a orașului, după ce „traseul celor trei cetăți” a reînvățat lumea măcar cu soldații habsburgici care patrulaseră un secol și jumătate (păzind și locul execuției lui Horea), pare acum prea mult să amintești despre vreun episcop medieval ori de un principe glorios de calibrul lui Gabriel Bethlen.

            Strada Mihai Viteazul a fost cea mai plină de surprize deoarece pe aceasta în timpul lucrărilor au ieșit la suprafață atât vestigii romane, cât și multe vestigii medievale. Au ieșit la lumină o alee medievală sau modernă (fig. 3), o parte a unui sistem premodern (habsburgic?) de aducțiune a apei (fig. 4), cât și alte resturi de clădiri din aceeași perioadă. Într-un alt loc, pare a se distinge conturul unei fântâni (fig. 5), care numai romană nu putea să fie.

Nu mare mi-a fost surprinderea seara când m-am apropiat de descoperiri și de mormanele de pământ cu moloz să observ multe materiale arheologice aruncate la întâmplare, pierdute prin grămezile de pământ sau chiar adunate în grămăjoare și lăsate acolo (fig. 6). Acestea sunt doar o parte din lucrurile care se pot observa pe această stradă.

            Eu continuu să sper că se vor sesiza cât mai multe persoane abilitate în domeniu pentru a lua atitudine și a nu se mai permite astfel de barbarii pe următoarele străzi pe care se va începe lucrul. Personalul de specialitate de pe teren este foarte redus și nu poate face față amplori și rapidității lucrărilor.

Cetatea va supraviețui acestui asediu, însă cu pierderi istorice și arheologice irecuperabile!

 

Gligor Borza

 

Back