Frunză verde de brandist, hai să punem de-un castel udrist!

 


 

                      

 

 

Singura creație a brandului cu frunzulița verde, dacă nu inventată, măcar plătită de către Elena Udrea (http://www.romaniatourism.com ), conține și o caricatură ce trimite la cetățile sau fortificațiile noastre (cu extensiunea http://www.romaniatourism.com/castles-fortresses.html ).

Invitația se susține doar prin aceea că este tradusă în limba engleză. În rest, momelile ilustrative sunt minimale ori trimit, rarisim și misterios, către alte portaluri. Pentru că nu sunt multe, le vom lua pe rând.

 

Biertan. Se face trimiterea la un set de imagini, din care mai puțin de jumătate se ocupă de arătarea fortificației. Textul: „The village of Biertan (German: Birthalm), first mentioned in an official document in 1283, is home to one of the largest and most impressive medieval strongholds in Transylvania.” Calificativul general exagerat – nu este cea mai mare și impresionantă cetate medievală; eventual din perioada premodernă, dar nici așa. Deși există un mic muzeu, se fac și ghidaje – mucles, nu ne interesează!

Trecem peste descrierea parțială și foarte selectivă. Superlativele de la biserică sunt, din nou, exagerări. În rest, ciupeli de informații.

Se face, compensativ, o „onest㔠trimitere către cel mai agresiv restaurant din localitate, a cărui pretenții de „medieval” sunt de un prost gust manifest. Ce să mai scriem despre lipsa totală a „medievalului” lor, cu „medievalul” local sau al nostru, în general. Este bun însă pentru cei care, așa precum o scriu unii vizitanți la comentarii, „se ling pe degete”, probabil nefiind obișnuiți cu șervețelele sau în lipsa lor la același local.

Bran. Iese cu o minciună sfruntată, care pune cetatea pe seama cavalerilor teutoni, deși se știe, fără dubiu, că a început a se construi la 1377. Mai departe, trăiască Dracula! Să râzi din plin când ai citi c㠄poporul” din Brașov a dat cetatea casei regale române! Abia de se înțelege că la interior este de fapt o colecție personală, cu foarte puține relații cu locurile. Nimic despre stările noi de stăpânire de la castel. Trimiterea la muzeul etnografic este tulbure: un alt complex sau cu bilet plătit tot în casieria moștenitorului de Habsburg?

Câlnic. Cum o fi, dar noi nu știm despre mai multe asedii turcești derulate pe acolo. Or aceasta cam seamănă cu: „pentru că nici nu au fost!”. Despre muzeul din complex, s-a scris la noi, cât ar fi el de „unitar”, de „bun gust” sau de legat personal de un mogul academic.

Cetatea de Baltă. Este o fără perdea invitație la complexul dominat de o firmă privată. Păcat că nu se scrie că acolo s-ar face și se bea șampanie pe care scrie … Că ar fi ceva arhitectură renascentistă sau barocă, ar fi mai puțin important. A fost Moldova pe acolo? Nu la fabricanții de șampanie!

Cisnădie. Clar, nu prea știau ce să scrie acolo. Într-un aliniat s-a lichidat totul. Nici „privați” de promovat nu s-au descoperit.

 Hunedoara. Dar, ca deruta să fie magistrală, s-a listat la „Castelul Corvineștilor”. Într-o primă frază se dă atât de monumental cu oiștea-n gard, că nu trebuie decât să-i cităm: „The greatest Gothic-style castle in Romania, Corvinesti was built by the Anjou family on the site of a former Roman camp.” Probabil a scăpat numele castrului roman („Corvinium”, cumva?). Dumnezeule! Oare autorii au trecut vreodată pe acolo, ori au făcut măcar o selecție critică la ceea ce au pescuit de pe „net-uri”? La Hunedoara totul s-a încheiat la „Iancu” (scris în valahă, va fi ușor de regăsit în paginile englezești de net!) de Hunedoara.

Nici acolo n-au găsit vreo crâșm㠄medieval㔠pe care s-o promoveze.

Cristian. Boii (scuze!) nu știu că există două Cristianuri diferite, în județe diferite, ambele cu biserici fortificate de arătat. Destul, nu?

Dârjiu. Aproape corect, până se ajunge a se scrie că nu este tocmai ca o fortificație „Saxon”. Atunci a cui au fost, promovatorilor? A românilor? A cumanilor? Dar este nostim că aici suntem îndemnați să cumpărăm „bacon” și „ham”. De la celelalte, nici măcar un mic?

Făgăraș. Aici pare să se fi citit cel mai mult. Știu ceva despre o fortificație de lemn, care la 1310 se face din piatră (cam fără dovezi!). În afara faptului că este „mare” și renaștere, greu de convins pe vreun turist că ar avea ceva de văzut anume. Nu știu însă că a mai fost un Gheorghe Rákóczi al II-lea. În fine, aici avem și un muzeu despre care se scrie ceva.

Hărman. Aici se dă dovadă de o curioasă și unică sensibilitate la elementele gotice, ba chiar cisterciene. Despre capele se scrie de două ori, uitându-se că una ar fi și pictată. De fapt, bine au făcut, la halul în care se prezintă vizitatorilor…

Peleș. Nu ne interesează! Rezidență și palat regal aparținător epocii contemporane.

Prejmer. Nu știm de unde s-a scos că ar fi „The largest fortified church in southeastern Europe”. Dar, iar teutonii au făcut-o!! Începem să ne reconsiderăm poziția legată de acei efemeri trecători prin Țara Bârsei. În două decenii, trebuie să fi clădit continuu, după ce, pe lângă cohortele de meșteri aduși cu ei, au făcut școală de maiștrii și cu românii și ungurii localnici. În fine, se găsește ocazia de a scoate la iveală spoiala culturii cisterciene, care, potrivit anonimilor autori, ar fi apărut după 1225. Iluminarea prezenței unei „death machine” ne va îndemna să revizităm locul, s-o redescoperim și să o prezentăm în culori mai realiste.

Râșnov. Deja am obosit să corijăm că nu este teutonă, că anul 1331, nu este actul oficial de menționare (ci o trimitere tardivă de cronică de secol XVII). Avem povești cu apa și refugii, foarte inedit prezentate; de fapt aiurea. Săparea fântânii de turci este „împrumutat㔠de la Hunedoara, pentru că la Râșnov, sașii au înregistrat toate plățile pentru lucrare. La fel de gogoșit este asediul din 1690 al cetății. De unde le scoateți, fraților?   

Saschiz. Dă-i cu biserica! Apoi, parcă descoperă că ar fi și o cetate separată. Habar n-au ce să scrie și pun data de construcție, împrumutată de la biserică (1496).

Valea Viilor. Biserica „fortificat㔠s-a construit la 1263! Informație gunoielnică. Nici măcar nu s-a încercat transferul motivației pentru care monumentul a fost inclus pe lista UNESCO. Bravo!

Viscri. Iată că avem aici constructori secui care oferă deja ceva de-a gata, sașilor mai întârziați. Nici aici nu s-a umblat după justificările cu care s-a convins UNESCO.

 

Lista este încheiată. Cum se bagă de seamă, castele nu sunt decât din Transilvania, pentru a umple obligația contractuală a portalului. S-a auzit cumva despre Suceava ori Enisala? N-are importanță: șmecheria și mânăria salvează România! Mulțumim formulei de promovare concepută și realizată sub oblăduirea Elenei Udrea. Când mai reveniți, pentru noi implanturi castelologice de succes?

 

Turistocastelanul de Băicoi și Curbați

  

 

Back