GLOSAR CASTELOLOGIC

V

VAL. Lucrare realizată din pământ, pe distanţe oarecare, pentru a forma o soluţie de apărare a unui traseu sau sector de fortificaţie. Pentru a face opera trainică, era nevoie de tasarea pământului, eventual combinarea mai multor soluri, armarea interioară şi protejarea pantelor realizate. Fără o palisadă deasupra şi un şanţ asociate, v. este o întăritură vulnerabilă, care nu poate folosi decât protecţiei animalelor domestice, împotriva celor sălbatice.

VAL CASETAT. Lucrare obţinută prin construcţia din lemn a unor casete multiple, în care se bătea pământul. În acest fel, valul putea avea dimensiuni (lăţime şi înălţime) impresionante.

VAL VITRIFICAT. Val palisadat care, în urma unui incendiu puternic, primeşte, pe alocuri ori în bună parte a sa, consistenţa cărămizii. A fost socotit, o vreme, chiar o tehnică anume, menită să întărească suplimentar lucrarea de fortificaţie.

VEDUTĂ. Prime desene de aşezări sau fortificaţii care au constituit obiect al preocupărilor artiştilor Renaşterii târzii şi de colecţionare. Când nu sunt idealizate ori inspirate de către alte monumente, transmit date importante despre fortificaţiile medievale în ultima lor perioadă de funcţionalitate.

VICECASTELAN. Adjunct al unui castelan, locţiitor al său.