Cum se buldozerește cetatea Oradea

Mirela Strătulescu

Ce se mai petrece la Alba Iulia

„Pentru toţi cei care au aflat de masivele distrugeri arheologice din Cetatea Alba Iulia, falsificări ale monumentelor istorice şi fraudarea masivă a fondurilor, inclusiv a finanţărilor Ministerului  Culturii, vă oferim acum doar una dintre explicaţii:...

Cum se face o reabilitare forţată de cetate: din nou la Alba Iulia

CityNews.ro Alba Iulia (7 iunie 2011)[1] a prezentat de curând elemente noi legate de felul în care cetatea Alba Iulia a fost manevrată spre folosirea fondurilor. Tot ceea ce reiese, ar fi faptul că important nu este cum va arăta monumentul, ci cum se va realiza, în beneficiul unor bine situaţi la pupitrul manevrelor de acte, consumarea fondurilor pentru cetate.

Şimleul Silvaniei – cetatea lepădată de „binevoitori” ai restaurărilor şi abandonată de gospodari

Ani buni la Şimleul Silvaniei s-a lucrat bine şi scump. Un alt obiectiv envisajat de un „foarte mare” restaurator, maestru al lucrărilor neterminate, cu calitate discutabilă şi preţuri de crăpat obrazul ruşinii.

Cetatea Alba Carolina atacată de buldozere şi escavatoare

 La începutul luni martie 2011, în Cetatea Alba Iulia Carolina au demarat lucrările de reamenajare a căilor de acces. Până în prezent buldozerele, escavatoarele şi muncitorii au intervenit pe străzile Mihai Viteazul, Păcii, Andrei Şaguna şi Gabriel Bethlen.

Gligor Borza

În căutarea „Cetăţii Noi” de la Uioara (oraş Ocna Mureş, jud. Alba)

 Punctul de pornire şi derută pentru o asemenea localizare este oferit de „celebrele” (vezi postare mai veche de pe acest site) indicatoare de monumente istorice ale judeţului Alba. Pe undeva, pe la mijlocul satului topit în oraşul greu de remarcat...

Gelu Munteanu, Adrian Andrei Rusu

Cetatea Ardud la masa profitorilor de proiecte de restaurare

Semnalul dat pe această pagină nu a fost în zadar! Antreprenorii care au câştigat licitaţia de restaurare la cel mai mare preţ posibil, sub cuvânt că ar fi cei mai bine garnisiţi cu documente de atestare de competenţă, au dat o magistrală dovadă de „capitalism” feroce în capitolul tratării patriotice a bunurilor naţionale.

Viorel Acâşan

Drăuşeni: restauratorii spectatori la căderea unui turn sub nasul lor!

Opintit şi îndelung, biserica fortificată de la Drăuşeni (jud. Braşov) se tot restaurează. Pauzele de lucru au fost atât de severe, încât, peste oboseala zidăriilor s-a suprapus şi lehamitea de a mai servi vreun om...

Mirela Strătulescu

Meleu porumbac la cetatea Câlnicului (jud. Alba)

 Puţine cetăţi au parte de întreţinere, ocupare permanentă şi vizitare. Excepţia despre care se va scrie aici este a cetăţii Câlnicului.

Încăpută la mâna unei Asociaţii (Ars Transsilvaniae, 1995), se dovedeşte a fi, în realitate, un fief medieval deţinut de un fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Omul, titrat după modele iliesco-post-comuniste, chiar de a trecut ca peştele prin apă în istoria instituţiei amintite, şi-a tras totuşi cetate la...

Avram Condurache

Citadela Braşovului versus în-Tâmpla-rea

Un zvon de presă înfiorează urbea din curbura Carpaţilor: piatra sa străjuitore va fi curtată de edili! Cineva a descoperit că pe Tâmpa (fig. 1) există o cetate, că dacă se scormone bine prin zaţul istoriei sale, ea se numea Braşovia şi pare că are ceva legat de copilăria Kronstadt-ului.

Mirela Strătulescu

Tabla de conservă ca soluţie de restaurare la o cetate medievală.
Secuii cei bravi de la Sfântul Gheorghe (jud. Covasna)

Am citit despre cetăţi distruse ori doar gestionate mizerabil de către români, catolici, primari, urmaşi de saşi, ortodocşi sau reformaţi, Ministerul Culturii. De ce ar face şi secuii excepţie de la festivalul modalităţilor de întreţinere al monumentelor istorice?

Albert Mártonfalvi

Platon Ulciorescu şi Ştefan, doi meşteri cimentari ai cetăţii oraşului Braşov

După apusul Evului Mediu, o serie de meserii legate de construcţii au dispărut. Altele s-au născut proaspete, înnoitoare şi dăunătoare pentru tot ceea ce era vechi şi trainic, cu certificate de calitate pentru vreo câteva veacuri. Printre acestea din urmă vom scrie astăzi despre meşterii cimentari...

Ioana Sânzianu – Mirela Strătulescu

Râşnov – a patra cădere

În dimineaţa zilei de 26 aprilie 2010, zidul curtinei sudice a cetăţii Râşnov şi-a luat adio de la admiratorii săi din larga parcare care nu-l sprijinea de fel. S-a prăvălit peste indicatorul care stabilea amplasamentul autocarelor care i-ar fi transportat pe amatorii de fapte de toată drera. Stâlpul de iluminat nu prea contează...

Lucian Stamate

WC-ul din biserica fortificată a Caţei (jud. Braşov)

Toate statisticile ne indică că românii au probleme serioase cu igiena publică şi personală. Dacă de bună vreme de la moartea jandarmului austro-ungar nu mai trece nimeni prin ogrăzi cu formularul de amenzi pentru lipsa sau buda înfiorătoare ori plasată lângă bucătăria de vară şi fântâna cu scripete...

A treia prăbuşire a zidurilor Râşnovului

Ajunul Paştilor a grăbit iepuraşul duhului italianului care pluteşte malefic peste cetatea Râşnovului. Supărat că fetiţa lui poliţistă nu poate să coordoneze în continuare tragerile cu arcul, datul cu roata de car şi statul la umbra betonului cu urs cioplit din topor, a mai trimis o seamă de draci să zguduie zidurile.

Lucian Stamate

Aceeaşi moştenire: una bună, alta îngrozitoare.Castelul Kornis de la Mănăstirea

 De cineva se abate la câţiva kilometri de oraşul Dej, va întâlni monumentele despre care se va scrie mai jos.Să începem cu partea lăudabilă. Cele două biserici medievale, parohiala, care se presupune a fi provenit de la o mănăstire intrată în anonimat (satul poartă, în limba...

Adela Crişan

Ziduri resta-murate. Braşov

A face ceva în România din banul public echivalează cel mai des cu stângăcia, prostia ori hoţia. Proporţia nu este nici ierarhizată, iar termenii nici nu se exclud unul pe celălalt...

Ioana Sânzianu

Turnul cu pielea lepădată (Poarta Forkesch – Mediaş)

Una dintre mândriile de altă dată ale oraşului de pe Târnava Mare este turnul din sudul vechii incinte, cel care conducea călătorii pe drumul Agnitei şi al Sibiului. După bârfele unor para-istorici ar data din jurul anului 1450. Alţii, cu muşchi mai tare, au şi scris pe el că s-ar data în perioada 1494-1534. Dar, sigur, nu ştie nimeni.

Motocros la cetate

[...] Ceea ce am observat eu se poate numi tot „agresiune”. Adică urcatul la cetate cu motocicleta. Indivizi costumaţi ca-n Evul Mediu, dar călărind pe animale cu două roţi şi nechezat de motor, iau cu asalt cetăţile.

Tudor Macrin

Râşnov – septembrie 2009. Castelul de mucava şi nisip al lui Alberto Drera mai pierde din prestanţă. Care este preţul neintervenţiilor responsabililor din instituţiile româneşti?

Recunoaştem că Râşnovul ne stă la inimă! Pentru că este o cetate pe care nu vrem s-o pierdem. Pentru că este „modelul-modelurilor” cum se acţionează în România la adresa monumentelor istorice.

Repetatele semnale de alarmă pe care...

Lucian Stamate

Tălmaciu – cetatea tehnologiei (care îşi bate joc de castelologie)

Pomenită în treacăt, situaţia din cetatea Tălmaciului ajunge să fie documentată clar şi pe site-ul nostru. Imagini foarte bune mai pot fi descoperite şi pe http://www.talmescherecho.de.

Comentariile legate de starea cetăţii au fost puţine şi prea blânde...

Valer Ghibonea

Aradul – NATO-frântă, că nu ţi-am dres-o!

Ultima cetate construită în stil Vauban, de pe teritoriul României a fost cetatea Aradului.

Natural, ea a fost monopol militar toate secolele de când s-a zidit. A înflorit ultima dată pe când aşteptam cu...

Şoimoşul Lipovei (sau cetatea de pe apa minerală)

Şoimoşul este frumos doar de-l priveşti de departe. Aşa, este încă mândru. Reţeaua virtuală abundă de imagini care îl privesc. Fireşte, ale unor amatori ori ambiţioşi în a se face remarcaţi drept mari captatori de foto-digitale.

Între gunoaie şi nebuni.Variante de vedere turistică la cetatea Turnu Roşu

Toţi cei care călătoresc pe valea Oltului, străbătând Carpaţii prin preajma Tălmaciului, nu pot evita întâlnirea cu acest monument. O parcare largă te pofteşte să te opreşti parcă la baza lui.

Valer Ghibonea

„Restauare” în termeni privaţi (Râşnov, jud. Braşov)

Turism românesc: între ouă de răşină în "buricul târgului" şi monumente sortite distrugerii

Turnul părăsit de la Sibiu, Georg Schoenpflug von Gamsbenberg

Zidul – expoziţie (Sibiu), Ernest Avrigeanu

Bulina neagră (Râşnov, jud. Braşov), Mirela Strătulescu

Zidul care s-a supărat (Turda Nouă, jud. Cluj), Czementes Kolomán

„Paramente cu bobiţe”(Orăştie, jud. Hunedoara), Adrian Andrei Rusu

Antenă mândră – ruşine cui te-a pus! (cetatea Săsciori, jud. Alba)  

Gelu Munteanu

Carenţe şi abuzuri în reabilitarea bisericii fortificate din Axente Sever (Frauendorf) (jud. Sibiu), Adrian Andrei Rusu

Zidurile oraşului Bistriţa şi starea lor actuală, Silvius Ovidiu Chiş

DEVAstare

Râşnovul – o cetate italiană din România, Lucian Stamate

Urmările italienizării Râşnovului

Ofensiva asupra cetăţilor Harghitei, Vasile Mizgan

Sebeşul - un oraş vioi, cu o cetate din pădure

Cetatea Sucevei. No comment!